Bucati mari din zilele noastre, ni le petrecem cu mintile departe de trupurile noastre.
Suntem atat de grabiti spre clipa urmatoare, incat lasam momentele prezente sa treaca pe langa noi, apoi devin trecut si nu vor mai veni nicicand, din nou.
Adesea suntem prea ocupati sa ne uitam la oamenii din jurul nostru, chiar si la persoanele pe care le iubim.
Chiar si atunci cand ni se da o veste buna, facem frecvent acest lucru, fara sa avem un contact real, cu ea.
Sunt atat de importante persoanele cu care suntem in contact, pentru ca ele tin relatiile noastre in viata.
Fa-ti un obicei si indreapta-ti privirea spre oamenii care-i iubesti si te iubesc atunci cand vorbesti cu ei, sau atunci cand ei incearca sa vorbeasca cu tine.
Opreste-ti grabirea spre iluzia clipei urmatoare!
Sarbatoreste si bucura-te de momentele de apropiere!
Trimite-ti dragostea ce le-o porti prin ochii tai, pentru ca ochii sunt cu adevarat, ferestrele sufletului. Poti da atat de multa dragoste persoanei din fata ta, doar printr-o simpla privire.
Nu lasa persoana pe care sti c-o iubesti sau cu care sti ca te intelegi bine, fara sa-i rostesti un cuvant.
Fa-o acum!
Fa-o azi!
Ştefania's 
convietuire
/ 27/02/2012Bun îndemn!
Să fii bucuroasă, sufleţel!
ApreciazăApreciază
Stefania
/ 27/02/2012Iti multumesc mult Oana. Si eu iti doresc din tot sufletul meu sa fii mereu bucuroasa si tare mult as vrea ca in sufletele tuturor semenilor nostri sa fie bucurie si multumire… si atunci bucuria din sufletele noastre s-ar inmii! 🙂
O zi minunata si insorita iti doresc Oana! 🙂
ApreciazăApreciază
incertitudini
/ 27/02/2012Trăiești atât de intens un eveniment înainte de a se produce, consumi energie, trăiri..când, în sfârșit, are loc, ești secătuit, într-un fel, așa că totul ține de trecut.
Există un poem al lui Arghezi- melancolie, la care mă întorc adesea- el transmite starea aceea de a te bucura intens doar gândind la cum ar fi dacă..nu la consumarea faptului în sine.
Să ai o zi frumoasă, Ștefany, !
ApreciazăApreciază
Stefania
/ 27/02/2012Foarte adevarat spuneti doamna Gina. Mi s-a intamplat de nenumarate ori sa-mi doresc atat de mult un lucru sau ca un eveniment sa se produca, incat, atunci cand le venea sorocul, bucuria mea, nu mai avea aceeasi intensitate ca si iluzia facuta, asteptand momentul cand ele mi se implineau.
Uneori, chiar imi doream, sa nu fi venit momentul niciodata, asa cum bine spune si poetul. Alteori, eram atat de confuza, incat, ma gandeam ca nu acestea sunt lucrurile pe care eu le doream cu adevarat.
Va multumesc mult doamna Gina pentru gandul pe care mi l-ati impartasit. O zi minunata va doresc in continuare! 🙂
Am sa atasez aici si poezia pentru ca e mult adevar in ea.
Am luat ceasul de-ntalnire
Cand se tulbura-n fund lacul
Si-n perdeaua lui subtire
Isi petrece steaua acul.
Cata vreme n-a venit
M-am uitat cu dor in zare.
Orele si-au impletit
Firul lor cu firul mare.
Si acum c-o vad venind
Pe poteca solitara,
De departe, simt un jind
Si-as voi sa mi se para.
Poezia Melancolie de Tudor Arghezi (1927)
ApreciazăApreciază
diverse
/ 27/02/2012Multumesc pentru gandurile bune! 🙂
ApreciazăApreciază
Stefania
/ 27/02/2012Eu, iti multumesc, diverse. O zi minunata in continuare iti doresc! 🙂
ApreciazăApreciază
Cristi
/ 27/02/2012Chiar daca se refera cu totul la altceva, mie-mi place proverbul romanesc ‘Graba strica treaba’. 🙂
ApreciazăApreciază
Stefania
/ 27/02/2012Acest proverb, intelept de altfel, se potriveste foarte bine si aici, Cristi. Bine-ar mai fi sa ne grabim cumpatati.
Imi multumesc mult, Cristi. O zi minunata iti doresc, in continuare ! 🙂
ApreciazăApreciază