Pean


John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

John Bradshaw Crandell, artist și ilustrator american (1896-1966)

Nu trebuie înţelese sentimentele, –
ele trebuie să fie trăite.
Nu trebuie înţeleşi porcii, –
ei trebuie să fie mâncaţi.
Nu trebuie înţelese florile, –
ele trebuie să fie mirosite.
Nu trebuie să fie înţeleasă pasărea, –
lăsaţi-o pe ea singură;
nu-i faceţi ramură din inima voastră,
nu-i beţi cu respirarea voastră aerul,
aerul de sub aripă…
Nu trebuie mai ales să înţelegem, –
trebuie mai ales să fim;
dar mai ales trebuie să fi fost,
într-adevăr mai ales să fi fost.

poezie de Nichita Stănescu

 

Cântec de primăvară


Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Alfred Glendening Jr., pictor englez (1861-1907)

Desigur, primăvara mi-a ţâşnit din tâmple.
De umbre, umerii îmi şiroiesc, tăcut,
prea bine mi-e şi nu mă mai pot rumpe
de aerul rotund ce m-a-ncăput.

E-ntâia oară când rămân fără de viaţă,
de primăvară-ncercuit cu frânghii,
până miresmele îmi dau un pumn în faţă,
trezindu-mă, le-adulmec şi le mângâi.

Şi mor a doua oară, când îmi taie chipul
pala de raze atârnând de crengi
şi iar mi se roteşte-n păsări timpul,
când pasul tău răsună pe sub crengi.

Cu văzu-nchis, simt cum îmi bat peste sprâncene
imaginile tale, clinchetând.
Mor sacadat şi reînviu din vreme-n vreme,
de-otrava morţii sufletu-mi eliberând.

O, primăvara flăcări roşii-nalţă.
Pe rugul lor mi-e sufletul întins
până miresmele îmi dau un pumn în faţă,
şi mă trezesc, şi-nving şi sunt învins.

poezie de Nichita Stănescu

Noi, nu!


Igor Egorov, pictor belarus, (1965)-Island of Dreams

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)- Misty river

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-A warm spring breeze

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Fishing

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Misty river

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Lake in the mist

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-River Lighthouse

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Return. Landscape with yachts

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Marina. Silver day

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Morning in the suburbs

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Solitude

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Summer afternoon

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Mountain Lake

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Towers and Bridges

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-The tower in the mountains

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-The hills and mills

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Before the storm

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-End of summe

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)- Witch Forest

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Forest Lake

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Forgotten Road

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Forest flowers

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-September

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Poppy Field

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-Creek

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-The first frosts

Igor Egorov, pictor belarus, (1964)-In anticipation of the rainbow

O parte din noi ne-am învins
Greşeala, minciuna şi groaza,
Dar e drum, mai e drum necuprins
Până-n zarea ce-şi leagănă oaza.
Generaţii secate se sting,
Tinerii râd către stelele reci –
Cine-şi va pierde credinţa-n izbândă
Pe-aceste mereu mişcătoare poteci?

Cine din noi va muri
Înainte ca trupu-i să-i moară?
Cine-o să-şi lepede inima-n colb –
Insuportabil de mare povară?
Ca un vânt rău, ori ca o insultă
Întrebarea prin rânduri trecu.
– Ascultă, ascultă, ascultă!
Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!

poezie de Nicolae Labiş

Ce aiurea-i viaţa…


picturi de Gianni Strino, pictor italian (1953)

Cine nu aplică noi remedii trebuie să se aştepte la noi rele; timpul este cel mai mare inovator; şi dacă timpul schimbă lucrurile în mai rău, iar înţelepciunea şi chibzuinţa nu le schimbă în mai bine, care va fi sfârşitul?

Nu ceea ce mâncăm, ci ceea ce digerăm ne face puternici; nu ceea ce câştigăm, ci ceea ce economisim ne face bogaţi; nu ceea ce citim, ci ceea ce ne amintim ne face înţelepţi; nu ceea ce profesăm, ci ceea ce practicăm ne face integri.

Ceea ce putem pierde pentru că nu am reuşit este nimic faţă de ceea ce pierdem pentru că nu am încercat.

Faima este asemenea unui râu care susţine lucruri uşoare şi umflate, dar îneacă lucruri grele şi solide.
Prosperitatea nu este lipsită de temeri şi supărări, iar sărăcia nu este lipsită de mângâieri şi speranţe.

Nu există niciun viciu care acoperă atât de mult un om cu ruşine decât cel de a fi mincinos şi perfid.

citate din Francis Bacon

Nu te îndrăgosti…


picturi de Tina Spratt

Nu te îndrăgosti de o femeie care citeşte, de o femeie care simte prea mult, de o femeie care scrie…
Nu te îndrăgosti de o femeie cultă, plină de vrajă, pasională, nebună.
Nu te îndrăgosti de o femeie care gândeşte, care ştie ea ce ştie şi, mai mult, ştie să zboare; o femeie sigură de ea însăşi.
Nu te îndrăgosti de o femeie care râde sau plânge când face dragoste, care ştie să-şi preschimbe trupul în spirit; şi, cu atât mai puţin, de una care să iubească poezia (ele sunt cele mai periculoase), sau care să stea o jumătate de oră contemplând o pictură şi care să nu ştie să trăiască fără muzică.
Nu te îndrăgosti de o femeie însufleţită, lucidă şi ireverenţioasă.
Să nu-ţi doreşti să te îndrăgosteşti de o asemenea femeie. Pentru că, atunci când te îndrăgosteşti de o femeie ca ea, fie că rămâne cu tine sau nu, fie că te iubeşte sau nu, de la ea, de lângă o asemenea femeie, nu te mai întorci.
Niciodată.

poezie de Martha Rivera Garrido (Santo Domingo – 19 ian 1960)

Sonet de taină


Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Petrus Van Schendel, pictor belgian (1806-1870)

Mi-e sufletul ostatic, l-ai capturat demult,
Nevolnică-încercare să evadez vreodată;
Am înălţat iubirii altar înalt de cult,
Şterg praful de pe rodii – vestală demodată.

Colecţionar de fluturi, cu vârful unui ac,
M-ai ţintuit sub sticlă, dar inima îmi bate.
În nopţi cu lună plină, o mantie de drac
Coboară peste mine, iar carnea mi se zbate;

Îmi regăsesc făptura, memoria trezită
Se-nchină tot iubirii, cu sufletu-mi de sclav,
Îmi mai doresc statornic să simt că sunt iubită.
Dar mă grăbesc, se-adună cabalicul conclav.

Îngenunchez, sub sceptrul sonetului de taină,
Lumina îmi croieşte împărătească haină.

sonet de William Shakespeare

Pricina


 Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Walter Moras, pictor german (1856-1925)

Mie mi s-a omorât timpul,
Onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntar
Din război,
Am băgat de seamă
Că timpului meu îi fuseseră amputate
Inima, gura şi fruntea.

Dar nici aşa nu mi l-au lăsat în pace,
L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bou
O mulţime de lucruri
Care nu-l interesau.

Apoi au început să experimenteze pe el
Fel de fel de otrăvuri –
Tristeţe, necazuri –
Parcă aşa le zicea.

Lovitura de graţie i-a fost dată în cap
Cu o bucată de destin
De esenţă tare.

Iertaţi-mi expresia,
Dar asta n-a fost viaţă!
De atunci, iată, am pierdut şi jumătate din moarte
Aşteptându-mi rândul la coadă,
Ca să v-aduc la cunoştinţă pricina mea,
Aici,
La judecata de apoi.

poezie de Marin Sorescu

Primăvară…


Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka

O nouă primăvară, să se reverse – pare,
Căci curg, pe văi, şuvoaie şi păsări sparg văzduh…
Dar trecătorii străzii, păşesc cu nepăsare –
Semn clar că poartă-n suflet al iernii aspru duh.

E-un fel de letargie – deşi, e soare mult
Şi nimeni nu arată, nu pare bucuros
Că s-a trezit natura, cu râvnă şi tumult,
Că iarba din ţărână ţâşneşte viguros.

Atât de tristă-i lumea şi fără nici un chef
De viaţă şi de faptă – de parcă, sub senin,
Doar scârbe se brodează, pe-al zilelor gherghef –
Iar soarele, azvârle, nu raze – ci venin…

Aş vrea ca primăvara – această reînviere –
Cu viers de veselie – şi tandru, s-o descriu…
Dar nu simt veselie şi parcă n-am putere,
Ca să-mi alung din suflet al zilelor pustiu.

E soare… Şi ce dacă?! În inimă, eu, port –
Asemenea cu pomii ce-au fost înfrânţi de ger,
Un duh de-ncremenire, căci sufletul mi-e mort
Şi orbeşte-mi târăsc paşii pe sub seninul cer.

Eu ştiu că, niciodată, de-a binelea n-am fost
Învins… şi în picioare, mereu, tot am căzut
Din scârbe şi belele – dar traiul meu anost,
M-a ros şi mă tot roade, setos, neabătut.

Mi-e firea cârcotaşă – sau veacul e beteag?
Mă-ntreb tot mai adesea, dar nu aştept răspuns…
Şi-mi fâlfâie în ceafă al morţii negru steag –
Iar fâlfâitu-i spune că am trăit de ajuns.

… Dar ducă-se-n pustie cernitele-mi gândiri!
Mai pot păşi prin viaţă cu calm şi nepăsare…
Nu-mi pasă că am hâde şi negre presimţiri –
Când noua primăvară, să se reverse – pare…

poezie de Boris Ioachim

Nu-i singur Iuda vinovat


Giovanni Gasparro, pictor italian ( 22 octombrie 1983 Bari, Italia) ~ Isus și Barabbas

Giovanni Gasparro, pictor italian ( 22 octombrie 1983 Bari, Italia) ~ Isus și Barabbas

Leonardo Grazia, pictor italian (1502 – 1548) ~ Isus cu crucea

Leonardo Grazia, pictor italian (1502 – 1548) ~ Isus cu crucea

Alexandru Andreyevich Ivanov, pictor rus (1806-1858)~ Isus Hristos cu Maria Magdalena după înviere

Alexandru Andreyevich Ivanov, pictor rus (1806-1858)~ Isus Hristos cu Maria Magdalena după înviere

Pe aceeşi temă, poate vrei să vezi aici şi aici

Nu-i singur Iuda vinovat
de sângele ce se dădu.
Nici marii preoţi, nici Pilat,
ci lumea-ntreagă, prin păcat!
Şi eu, şi tu…

Nu drumul greu spre Golgota,
nici biciul, când Isus căzu.
Şi atât nici crucea nu-l durea,
Cât noi, povara cea mai grea!
Şi eu, şi tu…

Nu patru cuie L-au străpuns,
când El pe cruce se-aşternu.
Ci noi, cu sufletul ascuns,
cu mii de patimi L-am pătruns!
Şi eu, şi tu…

Nu doar bătrânii cărturari,
nu doar mai marii preoţi, nu!
Şi noi am râs, cu ochii murdari,
şi noi suntem cei doi tâlhari!
Şi eu, şi tu…

Şi nu ostaşilor prin sorţi
cămaşa albă Şi-o dădu.
Ci tuturor! Dar tu, n-o porţi!
Şi, fără ea, toţi suntem morţi!
Şi eu, şi tu…

Nu doar în stânci, sub lilieci,
nu doar sub lespede zăcu.
Ci L-am ascuns ca pentru veci
sub piatra unor forme reci,
Şi eu, şi tu…

Şi-acum Isus cel condamnat
azi El te-ntreabă :”Da sau nu ?
Eşti tu sau nu eşti vinovat?”
Eu am spus: da. Şi-am fost iertat.
Eu am spus: da.
Dar tu ? Dar tu?…”

poezie de Costache Ioanid

Psalm dragostei


Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~Rocky Mountain Landscape

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~Rocky Mountain Landscape

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ A Storm in the Rocky Mountains Mt. Rosalie

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ A Storm in the Rocky Mountains Mt. Rosalie

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Mountains, California,

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Mountains, California,

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ In the Sierras - Lake Tahoe

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ In the Sierras – Lake Tahoe

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902) ~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902) ~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~Sierra Nevada Morning

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~Sierra Nevada Morning

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Siera Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Siera Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Rocky Mountains Lander's Peak 1863

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Rocky Mountains Lander’s Peak 1863

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Bridal Veil Falls Yosemite

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Bridal Veil Falls Yosemite

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Puget Sound On The Pacific Coast

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Puget Sound On The Pacific Coast

Albert Bierstadt ~ passing storm over the Sierra

Albert Bierstadt ~ passing storm over the Sierra

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Lake

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Lake

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Mount Corcoran

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Mount Corcoran

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Mountain Lake

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Mountain Lake

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Valley-of the Yosemite-1864

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Valley-of the Yosemite-1864

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Lake in the Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Lake in the Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902) ~ Evening Owens Lake California

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902) ~ Evening Owens Lake California

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Twilight, Lake Tahoe

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Twilight, Lake Tahoe

E încă în mine greul pietrelor, dintre cari
m-am ridicat când zi s-a făcut.
Dragoste, împrumută-mi tu uşurinţa
cu care norii albi umblă-n azur peste abisuri
şi graţia fără fiinţă a verdelui, frunzelor.
Simt încă în mine greul pământului şi deznădejdea
lutoasă. În mine tânguitoarele nopţi.

Neguri mai stăruie-n gând
şi tălpile fără de voie mai prind rădăcini
pe drumuri neprietenoase.
Din trecut câteodată mai vine un vânt.
În ceasurile desprimăverii, dragoste,
în ceasurile-acestea, ce singură tu le numeri,
căci numai tu nu ai amintirea
marilor întunecimi,
fă să uit cumplita povară
a văzduhului negru, ce-l port pe umeri
şi dă-mi tăria de-a suporta
bucuria eliberării.

poezie Lucian Blaga

  • jj
  • maxima zilei

    Nu-ţi judeca aproapele, înainte de a te afla în locul lui.
  • jj
  • Gravatar

  • Ce-i viaţa aceasta ? Părere? Mister? Un şir de contraste? Un petic de cer? Un vis ce sfârşeşte când e mai frumos? O trecere în goană spre locul de jos?...
  • jj
  • Madeleine Jeanne Lemaire  (1845-1928)

    Madeleine Jeanne Lemaire (1845-1928)

  • „Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.” — Mihai Eminescu
  • „Umanitatea începe în noi odată cu dezinteresul.” — Mihai Eminescu
  • „Egalitatea nu există decât în matematică.” — Mihai Eminescu
  • „Stejarul crește numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.” — Mihai Eminescu
  • „Căci moarte nu există, și ce numești tu moarte, e-o viață altfel scrisă în sfânta firii carte.” — Mihai Eminescu
  • Hans Dahl (1849-1937)

  • jj
  • Nimic din ce dă inima nu se pierde, ci este păstrat în inimile altora.
  • „Când îţi faci un nou prieten, nu-i uita pe cei vechi.”  ~ Erasmus
  • Timpul nu aşteaptă pe nimeni !
  • Trecutul nu mai este în mâinile tale, iar viitorul nu este încă al tău. Momentul de faţă este singurul timp care îţi aparţine. Foloseşte-l cu chibzuinţă .
  • " Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoşi" - Nicolae Steinhardt
  • Numai vezi să nu faci rău, în timp ce vrei să fii de folos.~ Ovidius
  • Când ai avut un eşec, felicită-te pentru încercare. Apoi, ridică-te şi mai încearcă odată!
  • Când eşti umil, ai la dispoziţie sfatul şi îndrumarea celorlalţi. Când eşti mândru, trebuie să te limitezi doar la înţelepciunea ta.
  • Uneori, într-adevăr, ajunge un sărut. Un ”Te iubesc”, chiar şi doar şoptit. Un ”Multumesc”. O apreciere sinceră. Este atât de uşor să faci fericit pe cineva. Atunci, de ce nu o facem?
  • Împarte-ţi fericirea cu alţii şi se va înmulţi.
  • Fă din odihnă şi din zâmbet rege. - Leonardo da Vinci
  • "Să nu legi niciodată prietenie cu omul pe care nu-l poţi respecta." "Să nu fii niciodată prieten cu cel pe care nu-l poţi suferi." ~Charles Darwin
  • „Cel mai periculos lucru este să supraestimezi persoanele care te subestimează.” — Michelle Rosenberg
  • Bessie Helstrom (1874-1966)

    Bessie Helstrom (1874-1966)

  • Pagini

  • jj
  • jj
  • Articole recente

  • Cele mai bune articole și pagini

  • maci
  • jj
  • have a great day
  • jj
  • jj
  • Melodia zilei

    .................................................................... jj
  • Poezia zilei

    .................................................................... jj
  • jj
  • Top click-uri

  • Meta

  • Blog Stats

    • 435.106 hits
  • Clara von Sivers (1854-1924)

    Clara von Sivers (1854-1924)

  • jj
  • Flickr Photos

  • Arhive

  • Follow Ştefania's on WordPress.com
  • jj
%d blogeri au apreciat: