Capitolul opt
Calendarul lui Robinson. Robinson isi amenajeaza locuinta.

Ma coplesea uneori o deznadejde si o amaraciune de moarte. Pentru a-mi invinge aceste stari sufletesti am luat condeiul si-am inceput sa-mi dovedesc ca situatia mea nenorocita are si partile ei bune.
Am impartit pagina in doua si, scriind in stanga “rau “ iar in dreapta “bine “, iata ce-am notat:

Rau … 1. Am fost aruncat pe o insula trista si pustie si n-am nici o speranta de salvare.
Bine… 1. Dar am ramas in viata desi as fi putut sa ma inec, asa cum s-a intamplat cu toti tovarasii mei de drum.

Rau… 2. Sunt izolat de intreaga lume, un pustnic alungat pentru totdeauna dintre oameni.
Bine… 2. Nu m-am prapadit de foame, nici n-am pierit in aceasta pustietate.

Rau… 3. Am putina imbracaminte si in curand nu voi avea cu ce sa-mi acopar goliciunea trupului.
Bine… 3. Dar aici clima-i calda si te poti lipsi de haine.

Rau… 4. Nu ma voi putea apara daca voi fi atacat de oameni rai sau de fiare salbatice.
Bine… 4. Dar pe insula nu se afla nici oameni, nici fiare si ma pot socoti fericit ca n-am fost aruncat pe coastele Africii , unde misuna cu duiumul.

Rau… 5. N-am cu cine schimba o vorba. N-are cine sa-mi de-a putin curaj si sa ma mangaie.
Bine… 5. Dar am izbutit sa-mi fac proviziile,  toate cele necesare pentru existenta si sa-mi asigur hrana pana la sfarsitul zilelor.

Aceste rationamente mi-au fost de un mare sprijin. Am inteles ca nu trebuie sa-mi pierd curajul si nici sa ma las in voia deznadejdii. In momentele cele mai grele poti si trebuie sa gasesti mangaiere.

Daniel Defoe, Robinson Crusoe