Primăvară…


Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka, pictor austriac (1859 -1945)

Hans Zacka

O nouă primăvară, să se reverse – pare,
Căci curg, pe văi, şuvoaie şi păsări sparg văzduh…
Dar trecătorii străzii, păşesc cu nepăsare –
Semn clar că poartă-n suflet al iernii aspru duh.

E-un fel de letargie – deşi, e soare mult
Şi nimeni nu arată, nu pare bucuros
Că s-a trezit natura, cu râvnă şi tumult,
Că iarba din ţărână ţâşneşte viguros.

Atât de tristă-i lumea şi fără nici un chef
De viaţă şi de faptă – de parcă, sub senin,
Doar scârbe se brodează, pe-al zilelor gherghef –
Iar soarele, azvârle, nu raze – ci venin…

Aş vrea ca primăvara – această reînviere –
Cu viers de veselie – şi tandru, s-o descriu…
Dar nu simt veselie şi parcă n-am putere,
Ca să-mi alung din suflet al zilelor pustiu.

E soare… Şi ce dacă?! În inimă, eu, port –
Asemenea cu pomii ce-au fost înfrânţi de ger,
Un duh de-ncremenire, căci sufletul mi-e mort
Şi orbeşte-mi târăsc paşii pe sub seninul cer.

Eu ştiu că, niciodată, de-a binelea n-am fost
Învins… şi în picioare, mereu, tot am căzut
Din scârbe şi belele – dar traiul meu anost,
M-a ros şi mă tot roade, setos, neabătut.

Mi-e firea cârcotaşă – sau veacul e beteag?
Mă-ntreb tot mai adesea, dar nu aştept răspuns…
Şi-mi fâlfâie în ceafă al morţii negru steag –
Iar fâlfâitu-i spune că am trăit de ajuns.

… Dar ducă-se-n pustie cernitele-mi gândiri!
Mai pot păşi prin viaţă cu calm şi nepăsare…
Nu-mi pasă că am hâde şi negre presimţiri –
Când noua primăvară, să se reverse – pare…

poezie de Boris Ioachim

Psalm dragostei


Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~Rocky Mountain Landscape

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~Rocky Mountain Landscape

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ A Storm in the Rocky Mountains Mt. Rosalie

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ A Storm in the Rocky Mountains Mt. Rosalie

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Mountains, California,

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Mountains, California,

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ In the Sierras - Lake Tahoe

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ In the Sierras – Lake Tahoe

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902) ~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902) ~ Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~Sierra Nevada Morning

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~Sierra Nevada Morning

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Siera Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Siera Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Rocky Mountains Lander's Peak 1863

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Rocky Mountains Lander’s Peak 1863

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Bridal Veil Falls Yosemite

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Bridal Veil Falls Yosemite

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Puget Sound On The Pacific Coast

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Puget Sound On The Pacific Coast

Albert Bierstadt ~ passing storm over the Sierra

Albert Bierstadt ~ passing storm over the Sierra

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Lake

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Sierra Nevada Lake

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Mount Corcoran

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Mount Corcoran

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Mountain Lake

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Mountain Lake

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Valley-of the Yosemite-1864

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Valley-of the Yosemite-1864

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Lake in the Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Lake in the Sierra Nevada

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902) ~ Evening Owens Lake California

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902) ~ Evening Owens Lake California

Albert Bierstadt, pictor germano - american (1830 -1902)~ Twilight, Lake Tahoe

Albert Bierstadt, pictor germano – american (1830 -1902)~ Twilight, Lake Tahoe

E încă în mine greul pietrelor, dintre cari
m-am ridicat când zi s-a făcut.
Dragoste, împrumută-mi tu uşurinţa
cu care norii albi umblă-n azur peste abisuri
şi graţia fără fiinţă a verdelui, frunzelor.
Simt încă în mine greul pământului şi deznădejdea
lutoasă. În mine tânguitoarele nopţi.

Neguri mai stăruie-n gând
şi tălpile fără de voie mai prind rădăcini
pe drumuri neprietenoase.
Din trecut câteodată mai vine un vânt.
În ceasurile desprimăverii, dragoste,
în ceasurile-acestea, ce singură tu le numeri,
căci numai tu nu ai amintirea
marilor întunecimi,
fă să uit cumplita povară
a văzduhului negru, ce-l port pe umeri
şi dă-mi tăria de-a suporta
bucuria eliberării.

poezie Lucian Blaga

Merinde pentru minte, inimă şi suflet 〈2〉


Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Rest in the mountains

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Rest in the mountains

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Moving the Cattle

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Moving the Cattle

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ At the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ At the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ By the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ By the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ At the Lakeside

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ At the Lakeside

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ At a Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ At a Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Cattle at the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Cattle at the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Cows by the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Cows by the Watering Place

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Crossing the Stream

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Crossing the Stream

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Evening by the Lakeside

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Evening by the Lakeside

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Grazing Cow at the Riverside

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Grazing Cow at the Riverside

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Landscape with Cattle Watering

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Landscape with Cattle Watering

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Milkmaid with Cows by Riverbank

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Milkmaid with Cows by Riverbank

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Summer Landscape with Cows

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Summer Landscape with Cows

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~ Ferry Place on a Lake

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~ Ferry Place on a Lake

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 - 1900) ~The Cattle Being Moved

Anders Monsen Askevold, pictor norvegian (1834 – 1900) ~The Cattle Being Moved

Ce este viaţa?
Când începe şi încotro se îndreaptă?

În toate părțile deodată, zise
cel fără părți.
Într-o singură parte, zise
Partea.
Ce este?
Cum, ce este?
Este, pur și simplu.
Adică E, adică S, adică T, adică E.
Primul E mai vechi decât ultimul E.
Atât.

poezie de Nichita Stănescu

Temelia


Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ the poultry cross salisbury

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ the poultry cross salisbury

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Cambridge Gates of Magdalene College

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Cambridge Gates of Magdalene College

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Cambridge Gates of Magdalene College

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Cambridge Gates of Magdalene College

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester Bridge Street looking north

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester Bridge Street looking north

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester The Cross looking towards Watergate Street

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester The Cross looking towards Watergate Street

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Figures in an Edinburgh Courtyard

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Figures in an Edinburgh Courtyard

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Ingram Rayner Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Ingram Rayner Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Rayner Chester Eastgate Street

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Rayner Chester Eastgate Street

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Rayner the crescent selby

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Rayner the crescent selby

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Rayner walmgate bar york

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Louise Rayner walmgate bar york

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Rheims Cathedral

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Rheims Cathedral

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Shrewsbury Fish Street

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Shrewsbury Fish Street

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ St Mary's Church from Church Street, Warwick

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ St Mary’s Church from Church Street, Warwick

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Wych Street, London

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Wych Street, London

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~Minster Street Salisbury

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~Minster Street Salisbury

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Bridge Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Bridge Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Eastgate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Eastgate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ John Knox's House, Edinburgh

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ John Knox’s House, Edinburgh

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Old Elvet Bridge

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Old Elvet Bridge

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ The horse fair, Foregate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ The horse fair, Foregate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate Street from the Corner of Crook Street, with Eastgate Beyond

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate Street from the Corner of Crook Street, with Eastgate Beyond

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate Street, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ York Minster

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ York Minster

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Watergate, Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Street Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Street Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ Chester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924)

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924)

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924)

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924)

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924)

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924)

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ The Cross, Winchester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ The Cross, Winchester

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ figures outside the angel choir lincoln cathedral

Louise Rayner, pictor englez, acuarelă şi guașă (1832–1924) ~ figures outside the angel choir lincoln cathedral

Atâta muncă fără preget!
Încet-încet, de-atâţia ani,
De jos, din temelia stâncii,
cazmaua smulge bolovani,
Şi macaraua suie-n muche,
şi dalta-n feluri îi ciopleşte,
La rând ciocanul îi aşează,
frumos mistria-i rostuieşte;
Şi – lucru vrednic de mirare
din răsărit până-n apus! –
Un grandios castel, d-asupra,
spre nori se-nalţă şi tot creşte:
Pe cât jos se scobeşte stânca,
pe-atât se-mpodobeşte sus…
…Mai trebuie frontonul splendid,
alegoria triumfală,
Şi-i opera desăvârşită –
e gat-a unui secol fală!…
Un ultim bloc enorm, acuma,
trosnind, e smuls din groap-adâncă
Şi ridicat din greu pe scripet…
Dar blocul ultim nu-i sus încă,
Şi, din afund, din măruntaie,
răcneşte stânca: „Nu mai pot”
„Proptele iute! Merg de râpă!
mă surp cu fala-vă cu tot!”

Morala:
Ades, visând prea vesel,
ai deşteptare tristă…
„Să nu te rezemi, Doamne,
decât pe ce rezistă!”

Fabulă de Ion Luca Caragiale

A frumuseții tale forme…


Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Aşteptare

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Aşteptare

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ La ferestră

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ La ferestră

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Tăranca cu ulciorul

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Tăranca cu ulciorul

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~Tărăncuţa cu ulciorul

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~Tărăncuţa cu ulciorul

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Ţărăncuţa cu broboadă

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Ţărăncuţa cu broboadă

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Aşteptând 1928

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Aşteptând 1928

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Dor

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Dor

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Lectura

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Lectura

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Pe gânduri

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Pe gânduri

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Scrisoare de pe front

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Scrisoare de pe front

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Ţărăncuţă cosând

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Ţărăncuţă cosând

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~Florărese 1915

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~Florărese 1915

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Florăreasa

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Florăreasa

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Florăreasa 1920

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Florăreasa 1920

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Florăreasa

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Florăreasa

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Florăreasa

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Florăreasa

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău - 14 iunie 1932) ~ Frumoasa florăreasă

Nicolae Vermont, pictor român (10 octombrie 1866, Bacău – 14 iunie 1932) ~ Frumoasa florăreasă

 

  ml ml ml

A frumseții tale forme ca un sculptor când le pipăi
Toată viața mea trecută, toată ființa mea o clipă-i,
Am uitat de toate, toate, și nimic nu-mi vine-n minte;
Decât sufletu-mi s-amestec cu suflarea ta fierbinte;
Gura ta ca focul arde, arde roșia ta față,
Răsuflarea ta e-n stare chiar la morți să dea viață,
Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simți atât de mult,
Inima-ți, a cărei tremur, a cărei bătăi ascult;
Tu întreagă, când, răpită de al tău adânc amor,
Te-alipești de pieptu-mi, scumpă, ca copii de mama lor,
Cu-acea mândră, agățată și sălbatecă strânsoare
Când ca iedera tu tremuri ce stejaru-l înconjoară…
Tu nu vezi? Nu-ți aflu nume, un cuvânt în lumea-ntreagă
Să-ți pot spune înc-o dată, suflet! cât îmi ești de dragă,
Cât de dragă-mi ești… Nu întreba ce îmi mai bate
O! viața mea trecută parc-a fost o ciuntitură!
Și ce dulce dezlegare azi mi-a dat frumoasa-ți gură,
Când te mlădii, când te bucuri și când râzi ca visul clar
Urmăresc orice mișcare cu un ochi adânc, avar,
Gândul meu să se-ncrețească pe-ncrețirea hainei tale,
Să rămâie-n a mea minte-adânc săpate, ca-n tipar
Și să împle cu icoane cartea vieții-mi de amar.
Mult am mai gândit odată și nimic nu mai gândesc,
Nu gândesc decât la tine, decât că eu te iubesc
Și nici asta chiar, nici asta nu pot zice că e gând,
Este însăși a mea viață azvârlită pe pământ.
Căci iubirea mea și viața-mi nu sunt lucruri osebite,
Ci ca sângele cu pieptul astfel ele-s înfrățite:
Fără sânge nu-i viață, făr- de-amorul tău nu-s eu ­
Și o clipă fără tine chiar de mine îmi e greu,
Nu mă vreau pe mine însumi, nu vreau lume ­ toate-s pleavă,
De nu ești, lumina lunei s-a-nnegrit și e bolnavă,
Ești al vieți-mi, al vederii, al auzului meu nerv,
Și venin e a ta lipsă, să m-omor de ea mă serv;
De-mi urăsc suflarea-n mine, de doresc ca tot să piară,
De doresc să mor un secol atunci fug de tine-o oară.
Ah! ce e în tine, care-i taina mândri-ți tinereți,
Cum de ai în al tău suflet ca o sută de vieți,
Cum de tu să fii aceea ce-al meu cap în mână-l porți?
De-aș muri înviu sub ochii-ți dintr-o sută de morți,
Sărutarea gurii tale e ca fagurul de miere,
Cu cât gura mea se-nfruptă cu atât mai mult o cere,
Trăiesc leneș ca o plantă și acum mintea mea parcă
De veninoasa beție a gândirii se înțarcă.

poezie de Mihai Eminescu

 

 ml ml ml

Strofe pentru zăpadă


Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, porte St-Martin

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, porte St-Martin

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, Les grands boulevards sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, Les grands boulevards sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, Notre Dame sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, Notre Dame sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, Arc de Triomphe

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, Arc de Triomphe

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Quai d'Orsay la Siene

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Quai d’Orsay la Siene

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, la place de la republique sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, la place de la republique sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, marché aux fleurs

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, marché aux fleurs

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, le grand boulevard, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, le grand boulevard, sous la neige

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris Place de la Madeleine

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris Place de la Madeleine

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris Eglise de St-Germain des Prés

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris Eglise de St-Germain des Prés

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, la Bastille

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, la Bastille

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, Porte Saint-Denis

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~ Paris, Porte Saint-Denis

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Le-moulin rouge

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Le-moulin rouge

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, la fete place de la republique

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, la fete place de la republique

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, Les grands boulevards

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, Les grands boulevards

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, place de la République

Eugène Galien-Laloue, pictor francez (1854–1941)~Paris, place de la République

Mireasă-a brazilor geometrici şi-a brazdelor însămânţate – solemnitate albă, rece, fatală, mută şi divină – tu vii cu graţii de Madonă sau de Fecioară bizantină şi pleci cu gesturi de bacantă, stigmatizată de păcate.

Nu te doreşte-aproape nimeni, deşi te-aşteaptă toţi să vii… Şi frumuseţea ta bizară n-o cântă nimeni decât, poate, îndrăgostiţii de imagini abstracte şi imaculate – cuminţii tăietori de lemne şi nebunaticii copii.

Şi totuşi, când cobori – suspectă, insinuantă şi egală – pe câmp, pe arbori şi pe ape, pe străzi, pe case şi pe noi, tu schimbi în plăsmuiri lunare întreaga pastă de noroi, iar pe Maria din Magdala o-mbraci în peplum de vestală.

Şi-n timp ce toţi, deopotrivă, pigmei şi umiliţi, simţim puterea-ţi magică ce-ngheaţă, distruge, arde şi creează, doar ciorile, sacerdotale te mai insultă şi-ţi pătează – cu ieroglifele lor negre şi stranii – albul unanim.

poezie de Ion Minulescu

În ajunul anului nou


Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ Iarna pe Ravensdale Road

Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ Iarna pe Ravensdale Road

Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ peisaj de iarnă

Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ peisaj de iarnă

Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ iarnă în Elveţia

Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ iarnă în Elveţia

Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ iarnă în Elveţia

Jasper Francis Cropsey, pictor peisagist american (1823 – 1900)~ iarnă în Elveţia

Te duci în veşnicie, bătrân cu ghebu´n spate,
Saturn la el te chiamă păcatele să-i spui,
Şi proasta omenire gonindu-te departe,
Cu flori primeşte ´n sgomot pe-al timpului nou pui!

Ba spun poeţii încă că pruncu-i plin de glume,
Că fericirea este în cornul lui, că mâne
Mai mândru răsări-va alt soare pentru lume,
Că pacea şi dreptatea vor lua a vieţii frâne!

An nou! an vechi! pe lume tot rele o s´aducă;
Urcaţi-l azi în slavă şi mâni l-îţi blăstăma,
Războiul roş de sânge zăbalele îşi muşcă:
Tiranii vor războaie; războaie vom purta.

Te duci, moşneag, purtându-ţi pe spetele-ţi curbate
Volumul gros de fapte ce´n cale ai privit:
Popoarele în prada mizeriei turbate
Şi-un tron prin dinamită în aer asvârlit!

An nou! ce lucruri nouă aduci pe lume, spune,
Sub forma tinereţii n´ascunzi vre un bătrân?
Ne-aduci oare alinul, eşti sol de vremi mai bune?
Cu cine eşti: cu robii – sau eşti cu-al lor stăpân?

O parcă văd la anul cum lumea ´nsângerată
Te va goni cu chiot, cu plânset, cu fiori…
Dar, vai! Ca să salute din suflet bucurată
Alt prunc, alt an, ce sigur nu-i va duce flori!

poezie de Constantin Mille

         Vă doresc tuturor un, An Nou,  mai bun decât toţi anii pe care i-aţi parcurs până acum! 

Fiţi binecuvântaţi!

La mulţi ani!

Frigul iernii


Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

Francesco Foschi, pictor italian (1710–1780)~peisaj de iarnă

E iarnă, drumu-i troienit
Și-i viscol și ești întristată
Că oamenii s-au înrăit,
Ce rece vânt porni să bată!

Câmpia doarme sub zăpezi,
Cețoase zile-s, nopți de smoală,
Închide geam și ușă! Vezi
Că frigul iernii dă năvală.

Deschisă inima s-o ții,
Lumina zilelor de scade
Las’ dragostea cu raze vii
Să fie soare-n geam ce arde.

Nu crede celor ce vorbesc
De fericiri, nici celor care
Se cred cu har dumnezeiesc,
Iubirii doar să-i dai crezare.

Iubirii, care-i pe pământ
Luceafăr, luminând prin ceață
Și bezna nopții spintecând
Pe cerul pașnic când se-nalță.

Iubește! Speră ne-ncetat!
În a ta inimă curată,
Unde mi-i versu-naripat,
Păstrează tot ce-a fost odată.

Rămâi cu-același crez oricând,
Spre nobil gând mi te avântă.
Nu-i condamna pe oameni când
Greşesc din neștiință. Frântă

Nu da-napoi, nu te-ngrozi
De-al lumii rău și dușmănie,
Făclie-n noapte și în zi
Iubirea inimii să-ți fie.

Dacă ies demoni înrăiți
În calea ta nu te ascunde,
Tu, om cu sufletul de sfinți,
Cu bunătatea le răspunde.

Venin în inimă purtând
Îți va fi inima de gheață,
Tu să zâmbești, să ai oricând
Lumini de curcubeu pe față.

E aspră iarna, dar nici ea
Să stingă soarele nu poate!
Iubirea veșnică se vrea
Ca stelele din ceruri ‘nalte.

poezie de Victor Hugo
traducere Pavel Darie

  • jj
  • maxima zilei

    Nu-ţi judeca aproapele, înainte de a te afla în locul lui.
  • jj
  • Gravatar

  • Ce-i viaţa aceasta ? Părere? Mister? Un şir de contraste? Un petic de cer? Un vis ce sfârşeşte când e mai frumos? O trecere în goană spre locul de jos?...
  • jj
  • Madeleine Jeanne Lemaire  (1845-1928)

    Madeleine Jeanne Lemaire (1845-1928)

  • „Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.” — Mihai Eminescu
  • „Umanitatea începe în noi odată cu dezinteresul.” — Mihai Eminescu
  • „Egalitatea nu există decât în matematică.” — Mihai Eminescu
  • „Stejarul crește numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.” — Mihai Eminescu
  • „Căci moarte nu există, și ce numești tu moarte, e-o viață altfel scrisă în sfânta firii carte.” — Mihai Eminescu
  • Hans Dahl (1849-1937)

  • jj
  • Nimic din ce dă inima nu se pierde, ci este păstrat în inimile altora.
  • „Când îţi faci un nou prieten, nu-i uita pe cei vechi.”  ~ Erasmus
  • Timpul nu aşteaptă pe nimeni !
  • Trecutul nu mai este în mâinile tale, iar viitorul nu este încă al tău. Momentul de faţă este singurul timp care îţi aparţine. Foloseşte-l cu chibzuinţă .
  • " Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoşi" - Nicolae Steinhardt
  • Numai vezi să nu faci rău, în timp ce vrei să fii de folos.~ Ovidius
  • Când ai avut un eşec, felicită-te pentru încercare. Apoi, ridică-te şi mai încearcă odată!
  • Când eşti umil, ai la dispoziţie sfatul şi îndrumarea celorlalţi. Când eşti mândru, trebuie să te limitezi doar la înţelepciunea ta.
  • Uneori, într-adevăr, ajunge un sărut. Un ”Te iubesc”, chiar şi doar şoptit. Un ”Multumesc”. O apreciere sinceră. Este atât de uşor să faci fericit pe cineva. Atunci, de ce nu o facem?
  • Împarte-ţi fericirea cu alţii şi se va înmulţi.
  • Fă din odihnă şi din zâmbet rege. - Leonardo da Vinci
  • "Să nu legi niciodată prietenie cu omul pe care nu-l poţi respecta." "Să nu fii niciodată prieten cu cel pe care nu-l poţi suferi." ~Charles Darwin
  • „Cel mai periculos lucru este să supraestimezi persoanele care te subestimează.” — Michelle Rosenberg
  • Bessie Helstrom (1874-1966)

    Bessie Helstrom (1874-1966)

  • Pagini

  • jj
  • jj
  • Articole recente

  • Cele mai bune articole și pagini

  • maci
  • jj
  • have a great day
  • jj
  • jj
  • Melodia zilei

    .................................................................... jj
  • Poezia zilei

    .................................................................... jj
  • jj
  • Top click-uri

  • Meta

  • Blog Stats

    • 455.964 hits
  • Clara von Sivers (1854-1924)

    Clara von Sivers (1854-1924)

  • jj
  • Flickr Photos

  • Arhive

  • Follow Ştefania's on WordPress.com
  • jj
%d blogeri au apreciat: